Recomandări

Recomandări pentru încurajarea incluziunii politice din perspectiva etnică și de gen a persoanelor de etnie romă

Aceste recomandări au fost elaborate de experții proiectului în baza cercetării sociologice efectuate de compania Date Inteligente la comanda A.O. Centrul de Consultanță și Educație Civică în perioada ianuarie-februarie 2019 în cadrul proiectului „Încurajarea incluziunii politice din perspectiva etnică și de gen. Prezentarea avantajelor sociale ale implicării persoanelor de etnie romă (în special a femeilor) în procesul decizional” susţinut financiar de Fundaţia Est-Europeană în cadrul proiectului „Pledoaria societăţii civile pentru alegeri incluzive și corecte în Republica Moldova, conform recomandărilor UE și OSCE/ODIHR și angajamentelor internaționale în domeniul drepturilor omului”, finanţat de Uniunea Europeană şi co-finanţat de Suedia.

Datele cantitative și calitative obținute au fost corelate cu informația existentă despre cetățenii Republicii Moldova de etnie romă, inclusiv rapoartele de monitorizare a alegerilor parlamentare 2019 din perspectiva incluziunii persoanelor de etnie romă și Planul de acţiuni pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pe anii 2016-2020 aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.734 din 9 iunie 2016.

Recomandări pentru partidele politice

Cercetarea sociologică ne-a arătat că 76% din membrii de partid chestionați consideră că imaginea partidului lor nu ar fi afectată de membri de partid de etnie romă. În același timp, aproape un sfert din respondenți au afirmat că nu s-ar simți în siguranță dacă ar avea în echipa de partid o persoană de etnie romă cu care ar trebui să conlucreze mai des, iar doi din zece susțin chiar că nu ar accepta un membru de etnie romă în cadrul formațiunii social-politice din care fac parte. La întrebarea dacă partidul ar avea de ales între a promova o femeie de etnie romă și o femeie de altă etnie minoritară (rusă, ucraineană, bulgară, găgăuză), doar 6% dintre politicieni au acordat credit de încredere femeilor rome, iar 34% au spus că cel mai probabil femeia de altă etnie minoritară ar avea întâietate.

Subreprezentarea persoanelor de etnie romă în politică este probată de rezultatele ultimelor alegeri parlamentare din 24 februarie 2019 când au fost înregistrați în calitate de concurenți electorali în circumscripțiile uninominale 0 candidați romi și numai 3 candidați anunțați ca fiind de etnie romă pe circumscripția națională. În pofida acestei prezențe slabe, o realizare, este alegerea în premieră în istoria independentă a Republicii Moldova în calitate de deputat a unei persoane de etnie romă. Vom menționa aici că, la moment, în țară există doar o persoană de etnie romă (femeie) care ocupă funcția de consilieră locală.

Pornind de la aceste constatări, recomandăm partidelor politice:

1

să abordeze problema romilor pe interiorul partidului și să lucreze cu membrii de partid în vederea depășirii stereotipurilor legate de romi. Acest lucru poate fi realizat prin instruiri, dar și prin implicarea romilor în anumite activități ale partidelor;
2

să elaboreze statistici pe criteriu etnic și de gen a membrilor de partid și să implementeze politici de echilibrare a situației după necesitate. O practică bună, care ar aduce avantaje sociale și politice atât partidelor cât și comunităților etnice, în special a romilor, ar fi publicarea acestor statistici și a eforturilor întreprinse;
3

să desemneze la alegerile locale generale din 2019 persoane de etnie romă (femei și bărbați) în calitate de candidați la funcția de primar și consilier (sătești/comunali/orășenești) cel puțin în cele 44 de localități compact locuite de romi.

Recomandări pentru comunitatea de romi

Studiul nostru a arătat că persoanele de etnie romă nu au suficientă încredere în forțele proprii (de a fi alese promovate etc) și, ca rezultat, ezită să se implice în politică. 60% dintre romii chestionați cred că nu ar reuși sau că sunt puține șanse să reușească să devină membri de partid în cazul în care și-ar dori acest lucru.

În același timp mai mult de jumătate dintre respondenți ne-au spus că nici nu planifică să devină membri de partid.
O constatare, pe care am făcut-o în baza studiului calitativ (focus grupuri) este reticența organizațiilor de romi care consideră că ar trebui să dețină monopolul asupra activităților de promovare a drepturilor comunităților rome.

Pornind de la aceste constatări, recomandăm comunității de romi, inclusiv organizațiilor de romi:

1

să continue lucrul în cadrul comunității pentru abilitarea femeilor rome pe de o parte și pentru promovarea egalității de gen, pe de altă parte;
2

să colaboreze cu populația de etnie majoritară și cu societatea civilă în vederea promovării ideii că incluziunea romilor are avantaje sociale pentru întreaga societate. Acest lucru poate fi făcut prin prezentarea istoriilor de succes sau a știrilor pozitive cu protagoniști romi în mass-media locală și națională, prin activități culturale, sociale și economice comune etc;
3

să identifice și să coopereze cu liderii de opinie din cadrul comunității rome pentru facilitarea informării despre avantajele pe care le-ar obține comunitatea romă în cazul implicării civice mai active și promovării propriilor membri, inclusiv a femeilor, în procesele politice și sociale din țară.

Recomandări pentru administrația publică

O problemă pe care o resimte acut comunitatea de romi este accesul limitat la comodități gen căldură, electricitate, canalizare – nevoi primare care odată asigurate ar permite romilor să se concentreze pe nevoi de ordin superior gen consolidarea apartenenței sociale, stima de sine, autorealizare etc. Totodată, se știe că nu există o statistică oficială credibilă privind numărul populației de etnie romă (Recensământul din 2014 prezintă cifra de 9323 romi, iar organizațiile de romi operează cu cifra de 102356 persoane de etnie romă).

Cauzele excluziunii politice și sociale identificate în Planul de acţiuni pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pe anii 2016-2020 aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.734 din 9 iunie 2016 sunt nivelul scăzut de educaţie a populaţiei de etnie romă, lipsa posibilităţilor de angajare şi insecuritatea socială pe piaţa muncii, accesul scăzut al romilor la locuinţă, accesul deficitar al populaţiei de etnie romă la serviciile publice şi instituţiile de drept, lipsa documente de identitate și/sau a unei dovezi de reşedinţă etc.

În acest sens recomandăm instituțiilor statului:

1

să acorde o importanță specială comunității de romi prin implementarea corespunzătoare a recomandărilor internaționale pe care și le-au asumat și a Planului de acțiuni pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pe anii 2016-2020;
2

să încurajeze persoanele de etnie romă să devină funcționari publici, cel puțin în comunitățile compact locuite de aceștia;
3

să creeze, în special în comunitățile compact locuite de persoane de etnie romă, consilii de consultare pe lângă APL, în care să fie invitați liderii de opinie locali de etnie romă, pentru consultarea cu aceștia a anumitor decizii de dezvoltare a comunității. O atare inițiativă ar încuraja incluziunea romilor în treburile publice și ar crește nivelul de conștientizare a problemelor atât în rândul persoanelor de etnie romă, cât și printre funcționarii publici;
4

să creeze, în special în comunitățile compact locuite de persoane de etnie romă, consilii de consultare pe lângă APL, în care să fie invitați liderii de opinie locali de etnie romă, pentru consultarea cu aceștia a anumitor decizii de dezvoltare a comunității. O atare inițiativă ar încuraja incluziunea romilor în treburile publice și ar crește nivelul de conștientizare a problemelor atât în rândul persoanelor de etnie romă, cât și printre funcționarii publici;